Efectele poluarii in Pitesti / Ne imbalsamam de vii

Ne stingem încet dar sigur. Aceasta e concluzia ce reiese din ultimul raport lunar întocmit de Agenţia Locală de Mediu Argeş, pe baza măsurătorilor efectuate privind emisiile de noxe din atmosferă. Mai periculoase sau mai puţin periculoase, gazele emise în atmosferă ne afectează în principal sistemul respirator.
Poluarea noastră cea de toate zilele ne afectează mai mult decât am crede. Principalul pericol asupra calităţii aerului din oraş îl reprezintă numărul mare de automobile, prin cantitatea de monoxid de carbon pe care o emană în atmosferă. Monoxidul de carbon sau dioxidul de carbon nu sunt, din păcate, singurele pericole care atentează la sănătatea noastră. Sunt şi alte substanţe care inhalate constant de organism, chiar şi în cantităţi mici, pot duce la apariţia unor forme de cancer. Aldehida formică este doar una dintre zecile de substanţe prezente în aerul pe care îl respirăm zilnic. Aldehida este folosită la conservarea preparatelor anatomice, formolul fiind o soluţie de aldehidă formică. Mai în glumă, mai în serios, am putea spune că ne îmbălsămăm singuri cu formol, şi gratis pe deasupra. O altă substanţă, fenolul, are un efect caustic asupra celulei nervoase. Dacă acroleina, altă soluţie din atmosferă, este un lichid cu miros înecăcios şi lacrimogen, oxidul de azot, inhalat în cantităţi mici poate produce o uşoară senzaţie de isterie sau poate provoca chiar râsul. Acidul clorhidric în contactul cu pielea, în cantităţi mari, provoacă arsuri iar benzenul este responsabil de declanşarea leucemiei şi de alte forme de cancer ale sângelui. Persoanele expuse chiar şi pentru puţin timp la concentraţii mai mari manifestă anemii şi disfuncţii ale sistemului nervos. Şi exemplele pot continua.

Trei societăţi ne poluează cel mai mult
Rezultatele înregistrate în luna mai a acestui an, prin cele 5 staţii de măsurare, ne arată că aerul pe care îl respirăm este cam acelaşi în fiecare lună, nici mai curat dar nici mai murdar. Sănătatea unora dintre noi este însă mai şubredă cu fiecare ceas care se scurge. Potrivit raportului pe luna mai al Agenţiei Locale de Mediu, pe primele trei locuri în topul poluatorilor, cu cele mai mari cantiţi de noxe emise sunt SC Termoficare 2000 SA, SC Automobile Dacia SA şi SC Petrom SA. Acelaşi raport mai indică faptul că agenţii economici din judeţ produc peste 30.000 de tone de deşeuri lunar, în condiţiile în care marile oraşe, inclusiv Piteştiul, nu dispun de rampe de gunoi decente. Nu numai Piteştiul nu are groapă de gunoi. Şi Câmpulungul este în pericol, groapa urmând să fie închisă în decembrie 2008. Nici oraşul Basarabilor, Curtea de Argeş, nu stă pe roze. În câţiva ani şi groapa de aici va fi închisă. La ora actuală, singura groapă de gunoi cât de cât „decentă” este cea de la Mioveni. Printre „gunoaiele” produse de agenţii economici argeşeni se numără deşeurile din lemn, fier vechi, hârtie şi carton, uleiul uzat, anvelopele uzate, bateriile şi acumulatorii, masele plastice, PET-urile, deşeurile provenite din demolări şi nămolurile industriale.


Ziar Obiectiv - Arges